Republica Moldova este situata intre România (vest) si Ucraina (est), cu iesire la Dunăre pe o fasie de 600 m la extremitatea sa sudica (Giurgiuleşti).

Tara ocupa o suprafata de 33.843 km², din care 472 km² sunt ape — mai ales fluviile Dunare şi Nistru, raurile Prut si Răut si lacurile Beleu, Bic si Dracele. Desi Republica Moldova nu are ieşire la mare, portul pe Dunare in Giurgiuleşti asigura servirea transportului maritim.

Principalele oraşe ale tarii sunt capitala — Chişinău, Bălţi în nord, Tiraspol si Tighina in est, Cahul si Comrat la sud.

Ca parte a liberalizarii ambitioase a economiei de la inceputul anilor '90, Moldova a introdus o moneda de schimb convertibilă, a liberalizat preturile, a incetat acordarea de credite preferentiale pentru firmele si companiile de stat, a inceput procesul de privatizare, a eliminat controlul pentru exporturi si a înghetat dobanzile. Economia a revenit la o crestere pozitiva de 2.1% în 2000, 6.1% în 2001, 6.7% în 2002, 6.2% în 2003, 7.3% în 2004, 7.9% în 2005, 3.1% în 2006, 7.3% în 2007 şi 7.5% (est.) în 2008.

Pe de alta parte, o mare parte a populatiei a fost nevoita sa plece peste hotare în cautare de noi surse financiare. În prezent, mai mult de jumatate de milion din populaţia apta de munca lucreaza în strainatate. Banii transferati in tara de aceasta parte a populatiei constituie cea mai importantă sursa a PIB-ului (cca. 1.7 miliarde dolari legal).

In aprilie 2007, în scopul eliminarii activitatilor ilegale, s-a aprobat amnistierea fiscala completa pentru activitatile economice efectuate inainte de 1 ianuarie 2007, legalizarea capitalului ilegal contra 5% din suma si anularea impozitului pe venit.

Cei mai mari investitori straini în Republica Moldova sunt: France Telecom (Orange), Fintur Holdings/Turkcell, Lafarge, Société Générale, Veneto Banca, QBE, RosGosStrah, Bemol, Lukoil, GazProm, RAO EES, Petrom, Rompetrol, BCR, Banca Transilvania, Alpha Bank România, Südzuker, Praktiker, Metro AG, Raiffeisen Bank, etc.

Oraselul vinului a aparut în secolul trecut, in anii ‘70, in urma extragerii zacamintelor de calcar. Crama este situata la 80 de metri sub pamant si, pe vremea sovieticilor, avea si functia de buncar pentru conducatorii republicii. Din acest motiv, crama este luxos amenajata, cu marmura, lemn de stejar si vitralii.

Aici sunt pastrate sticle de Moselles 1935 din rezerva personala a lui Herman Goering sau unele de Chateauneuf du Pape 1938, provenite din Franta. In uriasul adapost subteran se gasesc si vinuri modeste, din obscure podgorii ale fostei URSS, dar si licori nobile moldovenesti, despre care expertii spun ca, daca ar fi promovate cum se cuvine, ar sparge pietele occidentale.

In magazinul cramei exista vinuri pentru toate buzunarele, preturile pornind de la 1,2 euro/sticla. Pretul programelor de degustare porneste de la 25 de dolari/persoana si ajunge la 137 de dolari/persoana, in functie de calitatea vinului si de gustarile servite.