Ucraina - are frontiera cu Rusia in nord-est, Belarus în nord, Polonia, Slovacia si Ungaria în vest, Romania si Republica Moldova la sud-vest, Marea Neagra si Marea Azov la sud. Capitala Ucrainei este orasul Kiev.

Cu o suprafaţă de 603.700 km² şi cu o ieşire la mare în lungime de 2.782 km, Ucraina este a patruzeci si patra tara din lume ca suprafata. Este a doua tara din Europa ca suprafata, dupa Rusia europeana.

Peisajul ucrainean este compus mai ales din campii fertile (sau stepe) si platouri, traversate de rauri cum ar fi Niprul, Doneţul, Nistrul si Bugul de Sud care curg spre sud, varsandu-se în Marea Neagra si în Marea Azov. La sud-vest, Delta Dunarii formeaza granita cu Romania. Singurii munţi din tara sunt Munţii Carpaţi aflaţi în vest, cel mai inalt punct fiind varful Hovârla la 2.061 m, si Munţii Crimeei în peninsula Crimeea, in sudul extrem, de-a lungul coastei.

Ucraina este o republica guvernata dupa un sistem semiprezidential. Presedintele este ales prin vot popular direct pentru un mandat de cinci ani.

Puterea legislativa este reprezentata de un parlament unicameral cu 450 de membri, numit Verhovna Rada. Parlamentul este responsabil de formarea Cabinetului de Ministri, condus de Primul Ministru.

În perioada sovietica, economia ucraineana era a doua ca marime a URSS, reprezentand o importanta componenta industriala si agricola a economiei planificate a uniunii. In urma prabusirii sistemului sovietic, tara a trecut de la economia planificata la o economie de piata. Tranzitia a fost dificila pentru majoritatea populatiei, care a cazut în saracie.

În 1991, guvernul a liberalizat majoritatea preturilor pentru a combate penuria, dar nu a reusit sa rezolve problema. În acelasi timp, guvernul a continuat sa subvenţioneze sectoarele de stat din industrie si agricultura prin emisii monetare făra acoperire. Politica monetara lejera de la inceputul anilor 1990 a dus inflatia la nivele foarte mari. Ucraina deţine recordul mondial de inflaţie pe un an calendaristic, pentru inflatia din 1993. Preturile s-au stabilizat doar după introducerea noii monede, grivna, în 1996.

Tara a implementat foarte lent reformele structurale. După obtinerea independentei, guvernul a elaborat un cadru legal pentru privatizare. Totusi, rezistenta la reforma din cadrul guvernului, ca si cea venita din partea unei parţi semnificative a populatiei a blocat eforturile de reforma. Un număr mare de întreprinderi de stat au fost scutite de privatizare. Între timp, până în 1999, producţia a scazut la mai puţinde 40% din nivelul anului 1991, dar si-a revenit, atingand din nou nivelul respectiv până în anul 2006.

La inceputul anilor 2000, economia a aratat o puternică crestere bazata pe export, de 5 până la 10%, producţia industriala crescand cu mai mult de 10% pe an. Ucraina produce aproape toate tipurile de vehicule de transport si nave spatiale. Avioanele Antonov si camioanele KrAZ sunt exportate in multe tari. Majoritatea exporturilor Ucrainei sunt îndreptate spre tarile Uniunii Europene si ale Comunitatii Statelor Independente.

Ucraina isi importa majoritatea resurselor de energie, in special petrolul si gazele naturale, si depinde în mare masura de Rusia ca furnizor de energie. În timp ce 25% din gazele naturale din Ucraina provin din surse interne, aproximativ 35% provin din Rusia, iar restul de 40% din Asia Centrala prin rute de tranzit controlate de Rusia. În acelasi timp, 85% din gazul rusesc este livrat în Europa de Vest prin Ucraina.

In 2007, bursa ucraineana de actiuni a inregistrat a doua crestere din lume cu 130 de procente. Printre sectoarele in crestere ale economiei ucrainene se numara piata IT, care le-a depasit pe toate cele din celelalte tari central- si est-europene în 2007, crescand cu aproximativ 40 de procente.